Ziua Independentei sau 4 iulie, cum mai e numita, este poate cea mai mare sarbatoare a americanilor. Cu mic, cu mare, toata lumea se aduna in parcuri pentru picnic-uri, concerte si focuri de artificii. La fel am sarbatorit si noi. Ne-am adunat gasca, am petrecut, iar spre seara eram in parc impreuna cu mii de oameni privind sprectacolul de pe cer. Am vazut cel mai impresionant foc de artificii. Cateva zeci de minute am stat intinsa pe iarba, pe spate, nemiscata, intr-o mare de oameni care privea in aceasi directie, spre cer. Spectacolul dat de artificiile de pe cer nu ne dadea voie decat sa reactionam din cand in cand, in cor, la frumusetea lor. Pe fundal se auzea imnul Americii. Frumos, emotionant! :)
Ma gandeam ca daca ma va intreba cineva ce imi doresc de ziua mea o sa spun ca vreau o ora de artificii cu muzica pe fundal, doar pentru mine. Vreau un camp in care sa stau intansa pe spate si deasupra mea sa curga artificiile. Habar nu am de ce imi plac atat de mult sclipocelile de pe cer, dar stiu ca mereu mi-au dat o stare care ma umple de bucurie. Dap, asta imi doresc eu de ziua mea, sau de Paste sau de Craciun sau in iulie sau in octombrie, oricand, in orice data! :))
Sor'mea, care se pricepe, a facut un tort in ton cu evenimentul. :)
Postări
